spicui [At: (a. 1817) URICARIUL IV 304/6 / Pzi: ~esc (reg) spicui / E: spic + ui] 1 vt(a) (C. i. spice) A culege din lan sau dupa secerat Si: (irg) a spica² (1). 2 vt(a) (Reg) A alege spice de grau frumoase inainte de secerat pentru samantza. 34 vtrp (Reg; c. i. lanuri de grau) A (se) secari (1). 5 vt (Reg; c. i. clai sau stoguri de spice de grau) A aranja la varf in forma de spic (1) intors punand snopii de grau cu spicele in afara k sa se poata scurge apa de ploaie. 6 vi (Idt; d. graminee) A inspica. 7 vr (Reg) A se destainui cuiva. 8 vr (Reg) A se incumeta. 9 vr (Reg) A sari la bataie. 10 vrr A se lua la intrecere cu cineva. 11 viu (Rar) A ninge cu fulgi mari de zapada amestecata cu stropi rari de ploaie. 1213 vtrp (Fig; c. i. idei informatzii materiale documentare etc.) A (se) extrage din diferite izvoare alegand dintro cantitate mai mare Vz selecta.