Definitzia cu ID-ul 956103:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPIC spice s. n. 1. Tip de inflorescentza (caracteristica cerealelor) alcatuita din mai multe flori mici cu peduncul scurt dispuse pe o axa centrala. Parul ei balai k spicui. EFTIMIU I. 106. Parul rotunjit pe spate shi galben k spicul copt. DELAVRANCEA O. II 65. Privirile de farmec bete Mi leam intors catra pamint Iar spicele jucau in vint. COSHBUC P. I 176. ◊ Expr. A (i) da (unei semanaturi) spicul sau (despre semanaturi) a da in spic a face spic = a ajunge in faza de dezvoltare in care apare spicul; a inspica. Griul a dat in spic.Anverzit a crescut ia dat spicul k vrabia shi sa ales cu trei chile la pogon. DELAVRANCEA O. II 318. 2. Desen decorativ in forma de spic (1) (frecvent in arta populara pe cusaturi tzesaturi increstaturi in lemn oua incondeiate etc.). 3. Virful firelor de par mai lungi (shi de culoare mai deschisa) aflate in blana unor animale. Binear fi so mai pirleshti [coada] K sai faci mai negru spicul. CONTEMPORANUL I 688. 4. (In expr.) Spic de zapada (mai rar de ploaie) = (cu sens colectiv) fulgi rari de zapada amestecatzi cu stropi de ploaie. Suna vintul in pastaile celor doi salcimi desfrunzitzi ai morii shi stropea spic de zapada. SADOVEANU M. C. 158. Vremea sa zburlit pretimpuriu cu spic de zapada in ploaie. C. PETRESCU R. DR. 47. Fetzishoara lui Spuma laptelui... Neajunsa de soare De fulg de ninsoare SHi de spic de ploaie. TEODORESCU P. P. 92. 5. Virf de munte pisc. Sa ma sui pe muntzi de piatra Sami vaz mama sami vaz tata Sus pe spicu de Carpatzi Sa ma uit la ai mei fratzi. POP. ♦ Partea cea mai inalta a acoperishului casei. 6. Numele popular al unei stele foarte luminoase din constelatzia fecioarei. Pl. shi: spicuri (GALACTION O. I 147).