speriat¹ sn [At: PSALT. 119 / V: (irg) spar~ / Pl: (rar) ~e (inv) ~etzi sm / E: speria] 1 Aparitzia starii de frica Si: sperietura (1) (irg) sperieciune (1) (inv) speriere (1). 2 Spaima (1) brusca din cauza unei mishcari brushte a unui zgomot neashteptat etc. Si: sperietura (2) (irg) sperieciune (2) (inv) speriere (2). 3 Nelinishte. 4 (Ilv) A (se) umple de ~ (ori de ~etzi) A (se) ingrozi. 5 (Ie) A baga (sau a vari pe cineva) in ~etzi (sau in totzi ~etzii ori in ~e) A speria (1) rau (pe cineva). 6 (In superstii; is) De ~ Frica bolnavicioasa Si: (pop) spaima (14) sperietura (7) (reg) inspaimantatura spaimantatura (2) spaimat¹. 7 (Pop) Nevroza.