SPÉCTRU s. n. 1. ansamblu de valori care le poate lua o anumita marime in conditzii determinate. ◊ ansamblul radiatziilor de frecventze diferite cu o radiatzie electromagnetica complexa. ♦ ~ atomic = spectru prin tranzitzii electronice in atomii elementelor; ~ molecular = spectru prin tranzitzii intre nivelele energetice ale moleculelor in stare libera. ◊ totalitatea aspectelor sub care se prezinta ceva. 2. totalitatea radiatziilor electromagnetice ale unui corp ceresc dispuse in functzie de lungimea lor de unda sau de frecventza. ♦ ~ solar = spectrul radiatziei emise de Soare. 3. fantoma vedenie fantasma. ◊ (fig.) ceea ce provoaca ingrijorare spaima; pericol iminent. 4. proportzie procentuala a diverse categorii ecologice de specii dintrun teritoriu sau dintro biocenoza. (< fr. spectre lat. spectrum germ. Spektrum)