spectrala muzica ~ orientare a muzicii celei de a doua jumatatzi a sec. 20 ceshi propune explorarea interioritatzii sunetului prin revalorificarea innoitoare a rezonantzei sale naturale. Asimilabila atat mishcarilor de avangarda (v. moderna muzica) cat shi celor recuperatoare ale unor sonoritatzi shi modele arhetipale m.s. (asociata cu sintagme k „muzica panconsonantica” sau „hiperarmonica”) poate fi considerata un pas catre recashtigarea naturalitatzii k dimensiune a artei sonore. Apare la sfarshitul anilor ’60 (19671968) in compozitziile unui grup de creatori romani (Corneliu Cezar Octavian Nemescu Iluminatzii Concentric) simultan shi intrun fel intro relatzie de similaritate a preocuparilor cu nashterea shi lansarea lucrarii Stimmung a lui K.H. Stockhausen. In muzica romaneasca ideea lucrului in sunet creeaza o emulatzie puternica compozitorii cautand shi descoperind modalitatzi personale shi unele dintre ele originale de exploatare a spectrului armonicelor naturale (v. armonice sunete). Horatziu Radulescu shi Iancu Dumitrescu lanseaza shi folosesc tehnica „eliberarii armonicelor” printro actzionare neconventzionala sau o preparare a instr. in intentzia de a capta o parte din fortza originala magica primordiala a sunetului. Este vizata in aceste demersuri o reintoarcere la sursele ancestrale respectiv revelarea unei anumite aure sonore prin intermediul unui instrumentar de lucru propriu celor doi creatori: tehnica monocordului* cea acusmatica (de ocultare a sursei sonore) conceptzia fenomenologica asupra compozitziei muzicale. SHi alte generatzii de artishti romani au urmat calea spectralitatzii (unii dintre ei doar pentru un timp): Costin Cazaban Calin Ioachimescu AnaMaria Avram Fred Popovici Liviu Danceanu aceasta fiind absorbita k trasatura distinctiva a unei importante fatzete a muzicii romaneshti. La Paris la sfarshitul deceniului 7 al sec. 20 ia nashtere grupul „Itinéraire” ce abordeaza deopotriva m.s. intro maniera insa diferita scientista algoritmica. De asemenea in anii ’80 cand muzica lui Giacinto Scelsi a fost descoperita shi studiata sa recunoscut in el un important reprezentant in felul sau al acestei orientari. Punte intre un foarte indepartat trecut prezent shi viitor m.s. este una dintre directziile ceshi afirma astfel universalitatea shi transtemporalitatea.