SPÁIMA spaime s. f. 1. Emotzie puternica shi violenta provocata de un lucru neprevazut shi primejdios. V. frica groaza. Balaurul... plesnea din coada de te luau fiori de spaima. ISPIRESCU L. 200. Catra sara ajungind moshneagul shi cu purcelul acasa pe baba o shi apuca un tremur de spaima shi incepe a se vaicara. CREANGA P. 84. Multzi durara dupa vremuri peste Dunare vrun pod Deau trecut cu spaima lumii shi multzime de norod. EMINESCU O. I 147. Sarmana!... era leshinata de spaima. ALECSANDRI T. I 423. ◊ (Poetic) Se pare k furtuna ridica al ei glas K vintul trecen spaima peal marilor talaz. EMINESCU O. I 94. ◊ Loc. adj. shi adv. De spaima = infiorator ingrozitor; extraordinar neobishnuit. Badie Gheorghe am avut o vedenie de spaima. SADOVEANU P. M. 126. Indata purcese k un duh de spaima imboldit de fierbintzeala frigurilor. NEGRUZZI S. I 66. ◊ Expr. A intrat spaima in cineva se spune cind cineva e tot cu frica se sperie ushor (dupa ce a trecut printro sperietura mare). Cind intra spaima in oi degeaba toata munca. ISPIRESCU L. 397. A trai cu spaima in sin = a fi nelinishtit stapinit de frica. Vorbi intii cu logofatul Bumbu care marturisi k traieshte cu spaiman sin. REBREANU R. II 11. A trage o spaima = a trece printro sperietura grozava. A da spaima in cineva sau (mai rar) a da spaima cuiva = a speria pe cineva a infricosha. Intro intindere dreapta shi goala orice aratare neobishnuita da spaima acestor paseri sfioase. SADOVEANU O. L. 29. Da spaiman vrabii latran vint. Ishi face mendrele; eu cint SHi codrul lin rasuna. IOSIF PATR. 16. A lua spaima cuiva = a se teme de cineva a fi ingrozit terorizat de cineva. Ashi face spaima = a se speria a se ingrozi. Jugani spaima cashi facea. TEODORESCU P. P. 689. 2. Fig. Fiintza sau lucru care inspaiminta. Omul acesta e spaima. SADOVEANU O. I 437. Genarul incaleca shi zbura k spaima cea batrina in urma fugitzilor. EMINESCU L. P. 180 ◊ (Urmat de determinari in genitiv) Fura statul shi era spaima oamenilor cind venea cu tobosharul dupa el pentru bir. PAS Z. I 153. Iaca shi codrul Grumazeshtilor grija negustorilor shi spaima ciocoilor. CREANGA P. 119. 3. (Popular) Frica bolnavicioasa stare patologica de frica; nevroza. Nu e bine... sa apuna soarele pe hainele copilului k apoi capata spaima. MARIAN NA. 333.