SOL² soli s. m. Persoana trimisa undeva cu o misiune; (in special) emisar insarcinat sa duca tratative oficiale in numele unei tzari sau al unui cap incoronat. In goana roibului un sol Cu friun dintzi shin capul gol Rasare creshten zari venind. COSHBUC P. I 145. Iata vineun sol de pace co naframan virf de batz. EMINESCU O. I 146. Curtea este plina tzara in mishcare: Soli trimishi de Poarta vin la adunare. BOLINTINEANU O. 36. Eu Toma sol de pace... Vin k sa cer pe Despot aici adapostit. ALECSANDRI T. II 144. ◊ (Glumetz) Colon coltz acum rasare Un copil al nu shtiu cui... EI e sol precum se vede Masa la trimis in sat. Vezi deaceeai incruntat SHi savinta shi se crede Cai barbat. COSHBUC P. I 224. ◊ Fig. SHi geanami roureaza o lacrima de dor: Un sol o intrupare a sfintului amor. PAUNPINCIO P. 82. Cerul steleleshi arata Solii dulci ai lungii linishti. EMINESCU O. I 103. An nou ce ne vesteshti?... Din noianul veciniciei eshti tu sol de mingiiere? Trebuie k semn de moarte sau k semn de inviere Sa te blestem sa teadmir? ALECSANDRI P. A. 87. ♦ (La nuntzile tzaraneshti) Flacau trimis de mire spre ai vesti sosirea in satul miresei. Va rugam sa nearatatzi Care este gazda solilor: Sa iasa sa ne dam soliile. TEODORESCU P. P. 163.