Definitzia cu ID-ul 1004463:

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

SOL3 (< fr.) s. n. (PEDOL.) Strat de pamant afanat moale shi friabil aflat pe suprafatza scoartzei terestre la contactul shi intrepatrunderea acesteia cu atmosfera shi biosfera. Sa format prin actziunea de lunga durata a factorilor pedogenetici (climatici biotici hidrici) asupra rocilor sau depozitelor superficiale; pamant (II.2.). Are o compozitzie complexa incluzand diverse particule minerale constituientzi organici (materie organica moarta in diverse faze de descompunere) shi organominerali apa shi aer. Datorita complexitatzii sale a fost definit k un sistem (corp) natural: in s. au loc permanent intense procese de transformare shi de schimb de materie cu exteriorul. In sol se infig radacinile plantelor care ishi asigura astfel suportul dar shi nutritzia prin aportul de apa cu saruri minerale; este mediu de viatza pentru numeroase microorganisme ciuperci nevertebrate cu rol important in circuitul materiei. Principalele sale insushiri morfologice sunt textura structura culoarea consistentza neoformatziile (acumulari de carbonatzi gips oxizi de fier shi mangan acumulari biogene). Prezinta mai multe orizonturi. Caracteristica principala a s. este fertilitatea care este foarte diferita de la un tip la altul de sol. ◊ S. zonal = grup de soluri care prezinta caractere specifice unei intinse zone geografice (ex. s. lateritice s. cernoziomice s. cenushii luvisoluri s. podzolice s. de tundra). S. intrazonal = grup de soluri cu cu caractere determinate de influentza puternica a unui factor local in cuprinsul unei intinse zone fizicogeografice (ex. solonetzuri s. turboase s. gleice vertisoluri). ◊ S. azonal = grup de soluri fara un profil bine determinat din cauza fie a procesului insuficient de formare fie a unor conditzii locale specifice (ex. s. scheletice s. aluviale). V. shi poligonal sol.