sóba f pl. e (ung. szoba camera odaĭe szap soba d. vgerm. stuba ngerm. stube ol. stove stoof engl. stove [vechĭ stofe] la inceput „camera de baĭe” apoĭ „camera cu soba” apoĭ „camera”. In general; sirb. soba camera bg. soba soba camera turc. sobu soba; vsl. istŭba cort rus. izbá casa tzaraneasca compusa dintr’o singura camera; it. stufa soba etuva pv. estuba fr. étuve mlat. stuba stuffa ngr. stúfa. V. etuva stufat. Cp. shi cu shtĭubeĭ). Ban. Olt. Trans. Odaĭe camera: tuna’n soba (intra’n odaĭe). Munt. Mold. Un aparat (k un fel de cuptor mic) compus din caramizĭ shi olane care serveshte la incalzit camerele (Astazĭ exista shi sobe de fer mobile incalzite cu lemne carbunĭ gaz orĭ electricitate): a shedea la gura sobeĭ. Soba oarba soba a careĭ gura e in odaĭa de alaturĭ.