soárta f. pl. e shi sortzĭ (din maĭ vechĭu azĭ Trans. soarte pl. sortzĭ d. lat. sŏrs sŏrtis it. pg. sorte pv. fr. cat. sort sp. suerte. V. sortz). Vechĭ. Sortz: dupa soarte impartzi Dzeŭ limbi(lor) pamintul in minile tale sortzile mele (Cor. Ps. 7754 shi 3016). Lucru obtzinut pin sortz. In soarte la sortzĭ pin sortzĭ. Azĭ. Destin ursita: o soarta amara grea fericita. Pop. Rar. Placenta membrana care acopere fatu. Soarta armelor hotarirea lucrurilor pin razboĭ: asha a fost soarta armelor. V. noroc menire fatalitate.