sméura (ri) s. f. Fructul roshu aromat al unui arbust din familia rozaceelor. Var. zmeura shi der. Mr. asńura. Origine necunoscuta. Forma primitiva trebuie sa fie *smeu pl. s. smeuri de unde sing. actual; legatura cu smeu „capcaun” (Tiktin) este posibila dar nu pare clara shi nu explica mr. Etimonul *meulum < meum „?” (Scriban) nu pare deloc convingator; originea ngr. (Tiktin; Roesler 575; Candrea) nu este posibila. Poate e vorba de o radacina sl. sm(r) care indica un fruct sau un obiect incretzit cf. rus. smoródina „coacaza” smorčok „zbirciog” smorstennyĭ „incretzit” sb. smigj smrec smreka „ienupar”; bg. smraštjam „a cuta a incretzi”. Cf. smorodin. Der. smeur (var. smeurar) s. m. (arbustul de zmeura Rubus idaeus) smeurish (var. smeurica) s. f. (Trans. Bucov. rezeda Reseda odorata). Din rom. trebuie sa provina ngr. σμέουρον tc. izmavula.