SLUTZÍ slutzesc vb. IV. Tranz. 1. A ciunti a ciopirtzi a mutila; p. ext. a face urit a uritzi a poci. Asha tzaranul nostru numai cu fierun mina Incepu sa slutzeasca padurea cea batrina. ALEXANDRESCU P. 131. Moshun vie deajungea Se punea mare punea Toata via de slutzea Taia vitza din mladitza O taia de la tulpina SHo seca la radacina. TEODORESCU P. P. 618. ◊ Fig. Acul gramofonului ajuns la marginea placii a dat un sunet strident slutzind citeva tonuri k o batjocura neashteptata. VORNIC O. 142. 2. A face k cineva sa para urit a uritzi. A poruncit unuia dintre shcolari sa ne tunda. Cind am auzit noi una k asta am inceput... a ne ruga de totzi dumnezeii sa nu ne slutzeasca. CREANGA A. 27. ♦ Refl. A face grimase strimbindushi fatza schimonosinduse. Imi zicea k nu ma prinde cind ma slutzesc. GANE N. II 93. De poreclele ceshi pun shi cum se slutzesc unu la altul trebuie sa te tzii cu mina de inima cit rizi. SHEZ. III 182. Varianta: slutí (VISSARION B. 125 RETEGANUL P. V 7) vb. IV.