SLUGÓI slugoi s. m. Augmentativ al lui sluga. 1. v. sluga (1). Portzile trosnesc. Ivarele sar. Portzile se deschid. Fug treipatru slugoi. STANCU D. 137. Slugoiul ajutat de doua femei o duse in odaia ei. CARAGIALE O. I 314. 2. v. sluga (2). Sa trezeasca in sufletul cititorului pentru respectivii slugoi ai sacului cu bani un sentiment de ura. CONTEMPORANUL S. II 1949 nr. 164 2/1. ♦ (Adjectival) Care se comporta servil lingushitor. [Era] slugoi cu domnul Costache shi circotash cu oamenii ceilaltzi. PAS Z. I 151.