slavit ~a [At: PSALT. 167 / Pl: ~itzi ~e / E: slavi] 12 a smf (Adesea k atribut al divinitatzii k formula de reverentza sau k termen de adresare) Care este vrednic sa i se arate (prin cuvinte cantece etc.) pretzuirea profunda (shi unanima) k urmare a unor mari merite shi a unor calitatzi deosebite etc. Si: adorat (5) cinstit² (4) elogiat² (34) laudat preamarit preaslavit proslavit² venerat (liv) exaltat² (2) glorificat (rar) serbat (ivp) falit (1) marit² (inv) binecuvantat preablagoslovit preacuvantat preainaltzat prealaudat prealuminat preaseninat proslavnic (ivr) pohvalit (reg) prealuminos. 34 a smf (Spc) Care este iubit (exagerat de) mult Si: adorat (12) divinizat (1) idolatrizat venerat. 5 a Ironic. 6 sf (Inv) Minune. 7 a (Asr) Renumit. 8 a (Rar) Deosebit² (5).