SINGURÁTIC A singuratici ce adj. 1. (Despre oameni) Care traieshte departe de alte persoane izolat de societate; retras singur (1); (despre manifestarile oamenilor) propriu caracteristic pentru un om singuratic (1) de om singuratic. ♦ (Despre actziuni omeneshti) Care este facut in singuratate fara sa fie shtiut de cineva tainic. ♦ (Rar) Unic singur (3); izolat singular (2). 2. (Despre lucruri ashezari omeneshti etc.) Care este izolat care este departe de alte ashezari omeneshti etc.; solitar; p. ext. linishtit. O casutza singuratica. 3. (Gram.; inv.; shi substantivat n.) Singular (1). [Var.: singurátec a adj.] Singur + suf. atic.