SÍMPLU adj. 1. Care este format dintrun singur element sau din elemente omogene. ♦ s.n. Proba la jocurile de tenis disputata intre doi jucatori. 2. Ushor de facut de priceput etc. ♦ Fara ornamente neincarcat necautat. ♦ (Gram.) Timp simplu = timp al verbului care se conjuga fara auxiliar. 3. Care este intrun singur plan; care se petrece o singura data. 4. (Despre oameni sau manifestarile lor) Lipsit de rafinament de afectare; sincer cinstit. ♦ Lipsit de cultura; (peior.) necioplit. [Cf. fr. simple lat. simplex].