shtreáng (guri) s. n. 1. Funie coarda. 2. Funie de spinzurat. 3. Fringhie pentru inhamat calul la carutza. 4. (Arg.) Cravata. Megl. shtrang. Germ. Strang prin intermediul sl. cf. sb. stranjga k shi sp. estrenque it. stringa (Cihac II 394). Der. directa din germ. (Borcea 212) sau prin intermediul mag. istráng (Tiktin; Candrea; Gáldi Dict. 196) este mai putzin probabila avind in vedere megl. Der. shtrengar s. m. (inv. zburdalnic poznash; vagabond haimana) mai inainte cu sensul „bun de pus in furci” cf. spinzurat (pentru forma cf. it. stringaio roman. strengaro „sforar”); shtrengari vb. (a se tzine de pozne a hoinari); shtrengarie s. f. (pozna nazbitie); shtrengaresc adj. (de shtrengar); shtrengareshte adv. (k shtrengarii); shtrengaritza s. f. (fata zglobie poznasha).