shtampila¹ sf [At: COSTINESCU / V: (rar) st~ (reg) ~mbela ~mbi~ ~pela (Pl: ~li) sf ~pel (Pl: ~uri) sn / Pl: ~le (reg) ~li / E: fr estampille cf it stampiglia] 1 instrument format dintro placa (de cauciuc lemn sau metal) care este gravat un semn (constand intro inscriptzie sau o emblema) fixata pe un maner cu care se aplica o shtampila¹ (2) Si: sigiliu (reg) pecete shtempel (1). 2 Semn care se aplica (de catre oficialitate) pe un un document pentru ai da valabilitate pe marfuri pe obiecte sau pe corpul animalelor pentru a certifica provenientza sau apartenentza acestora etc. Si: marca parafa sigiliu (reg) biag pecete shtempel (2) tzil. 3 (Fig) Trasatura caracteristica Si: (reg) pecete. 4 (Reg; if shtambila) Timbru (poshtal). 5 (Arg) Tatuaj.