SHÓTIE shotii s. f. 1. (Adesea inconstructziecu verbele «a face» «a juca» «a se tzine») Poznanazbitie farsa boroboatza. Fiindca nimeni nare mila ori ingaduintza fatza de omul fricos i puneau la cale tot felul de shotii shi tot felul de blastamatzii numai k sal sperie shi sai faca zile fripte. POPA V. 8. Nime nare cap sa se odihneasca in casa de raul vostru! Cine oare mia facut shotia? CREANGA A. 112. Cartea mea mia facut shotia asta; in urma citirii ei am visat atitea lucruri extraordinare. EMINESCU N. 48. 2. SHiretlic vicleshug. Vicleshugul indrazneala istetzimea shotia shi cu tot neamid lor sa fie uneltele tale! ISPIRESCU L. 369. ♦ Expr. A umbla cu shotia = a umbla cu vicleshuguri a folosi manevre viclene. Vazu el k in lupta dreapta nu se putea masura cu Mihai shi incepu a umbla cu shotia. ISPIRESCU M. V. 33.