SHOPOTÍ shopotesc vb. IV. Intranz. 1. (Despre apa frunze etc. p. ext. despre vint) A face un zgomot slab; a murmura a susura. In livada frunzele arse foshneau shopoteau parca spuneau shi ele o poveste din alte vremuri. SADOVEANU O. VI 250. Frumoasa Irina sta ingindurata. SHopotind sengina valurilen spume Parcar tot strigao cineva pe nume. IOSIF V. 78. Piraiele umflate curg iute shopotind. ALECSANDRI O. 174. 2. A shopti. Ea zimbind shi trist se uita shopoteshte blind din gura. EMINESCU O. I 79 ◊ Tranz. Ranile i sau vindecat shopoti ea. SADOVEANU M. C. 51.