SHERVETZÉL shervetzele s. n. Diminutiv al lui shervet. Nevasta invatzatorului shezuse linga Eleonora... finind in mina un shervetzel murdar care il scapase din mina la intrarea doamnei Vorvoreanu. DUMITRIU B. F. 142. Doamna prefect scosese fetzele de masa shi shervetzelele cele mai albe. PETRESCU R. DR. 199. ♦ SHervet care se leaga la gitul copiilor mici k sa nushi murdareasca hainele cind maninca. Te uitai ce cumintzi stau la masa shi cit de frumos maninca Titi fratesau shi surorile lui totzi cu shervetzele de dupa git shi fiecare cu paharul lui de tabla. PAS Z. I 110.