SHÁRPE sherpi s. m. Reptila (de obicei veninoasa) cu corpul cilindric shi lung fara picioare care se tirashte printro mishcare ondulata a corpului. TZipaun pescarush stingher SHi sherpii dorm sub salcia cojita. DRAGOMIR P. 28. Atunci cind Califar ridica stavilarul shi slobozea pe scoc cimpoiul apei apa fluiera cum fluiera un sharpe incoltzit de flacari. GALACTION O. I 44. Pe coasta unei stinci se mishca un sharpe lung care il ocheshte de sus un vultur. ALECSANDRI O. P. 350. ◊ (In comparatzii cu aluzie la mishcarile ondulate ale animalului sau la vioiciunea lui in special la mobilitatea ochilor lui) Lung shi subtzire Oltul suie k un sharpe. BOGZA C. O. 18. Harapnicul se mladia in vint k un sharpe negru. SADOVEANU O. I 449. K la sherpi i umbla ochii. COSHBUC P. I 50. ◊ Expr. A tzipa (sau a striga) k din (sau k in) gura de sharpe v. gura (I 1). A se zvircoli k in gura de sharpe v. gura (I 1). Gaura de sharpe v. gaura. Al mushca pe cineva sharpele de inima se spune cind cineva se simte ispitit sa faca sau sa spuna ceea ce nar trebui. (Cu pronuntzare regionala) Sa nu care cumva sa. te mushte sharpele de inima shi so sarutzi pina ce nui aduceo la mine. SHEZ. IV 174. A mushca (pe cineva) sharpele invidiei al vanitatzii = a fi cuprins de invidie de vanitate. SHarpele vanitatzii ma mushcat de sfircul inimii mele. CARAGIALE O. VII 102. A incalzi un sharpe la sin v. s i n (1). A calca sharpele pe coada = a insulta a supara un om rau iute la minie. ◊ Compuse: sharpedecasa = specie de sharpe neveninos care traieshte la tzara pe linga case; sharpecuclopotzei = crotal; sharpecuochelari = cobra; (Bot.) iarbasherpilor = broscarita (2); capulsharpelui v. c a p¹ (I 6). ♦ Fig. (Uneori k epitet pe linga un nume de care se leaga prin prep. «de») Om rau viclean. Anca mea nai grija de nimica. Vino sa croim de lucru sharpelui de Vlad. DAVILA V. V. 97. Varianta: shérpe (CREANGA P. 55 NEGRUZZI S. I 13) s. m.