Definitzia cu ID-ul 507260:
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
shah (sháhi) s. m. Suveran al Iranului. Tc. shah cf. ngr. σάχης sp. jaque. Este dubletul lui shah s. n. (joc oriental) din germ. Schach cf. rus. šah. Der. shahist s. m. (jucator de shah). Comp. sacnasiu s. n. (veranda geamlic balcon acoperit) din tc. (per.) shahnishin „tron” (SHeineanu II 305) cf. ngr. σαχνισίνι; safterea s. f. (fumaritza Fumaria officinalis) var. sefterea din tc. (per.) shahtere „sudoarea regelui” cf. ngr. σαφτερές; shahmara(nd) s. n. (brocart) din tc. shah meram „miracol regesc”; shahzadea s. m. (principe fiu de shah) din tc. shahzade.