SFREDELITÓR OÁRE sfredelitori oare adj. 1. Care sfredeleshte. (Substantivat) Pentru sfredelitorii minelor... tot mai dirz. Inainte. DESHLIU G. 35. 2. Fig. (Despre sunete zgomote) Patrunzator rascolitor. Femeia tzipa cu glas sfredelitor shi ascutzit. SADOVEANU O. VII 170. ♦ (Despre ochi privire) Care scormoneshte patrunde iscodeshte. Cu ochii cenushii aspri shi sfredelitori inspira hotarire incredere shi agitare. C. PETRESCU I. I 11. Petre ishi intoarse spre ea fatza... cu ochii mici sfredelitori. REBREANU R. I 216. SHi a infipt ochii sfredelitori pe fatza uscata shi creatza a femeii. POPA V. 329. ◊ (Adverbial) Printre norii rari shi albi ai cerului albastru soarele privea sfredelitor. GALACTION O. I 39. ♦ (Despre idei sentimente) Care chinuieshte roade macina. Rizea se framinta... cu un gind tot mai sfredelitor de ce treceau ceasurile spre seara. DUMITRIU B. F. 108.