SFISHIÉRE sfishieri s. f. Actziunea de a sfishia; sfirticare. (Poetic) Auzii k un tzipat nemasurat care navea loc intre muntzi un fel de sfishiere a maruntaielor codrului. SADOVEANU O. VIII 244. ◊ Fig. Ile Caraiman tziganul a oftat cu mare sfishiere a inimii. SADOVEANU N. P. 20. ♦ Locul unde sa sfishiat ceva; spartura gaura. Prin sfishieri vinete de nori aparea cerul ranit cu lumini galbene shi sinistre cu pete late de singe. C. PETRESCU A. 154.