SFIÓS OÁSA sfioshi oase adj. (Despre persoane) Lipsit de indrazneala rezervat rushinos; sfiicios. O fetitza de patru ani cu ochii mari shi trasaturile drepte... se ascunsese sfioasa dupa gard. V. ROM. octombrie 1953 108. El e frumos shi tinerel dar e sfios Cind e cu fete Iar ele rid shi rid shirete SHi pe furish privesc la el. COSHBUC P. I 87. El zice shialearga spre fata sfioasa Cu chip purpurat. BOLINTINEANU O. 84. ◊ Fig. SHi fluturii sint mai sfioshi Cind zboaran zari albastre. GOGA P. 13. Speriat dintrun hatzish Pui sfios de caprioara A ieshit la luminish. TOPIRCEANU S. A. 23. Florile mici shi sfioase nushi mai indreptau ochii lor albashtri shi limpezi... spre vechiul shi credinciosul lor amant. HOGASH M. N. 96. ♦ (Despre manifestari ale oamenilor) Care denota timiditate nesigurantza teama. Toma avea ceva sfios in el k de fata. CAMIL PETRESCU O. I 60. [Tinarul] inainteaza spre mine cu pashi sfioshi. SAHIA U.R.S.S. 82. Ceea ce ma mihnea putzin erau shoaptele sfioase ale colegilor mei. DELAVRANCEA H. T. 176. ◊ Fig. SHin linishtea asfintzitului filfiire sfioasa de vint trecu prin ramuri. SADOVEANU O. I 316. ◊ (Adverbial) Am inceput a vorbi... sfios cu inconjururi. SADOVEANU E. 122. (Fig.) Cine na vazut cum ishi ridica fruntea rar shi sfios o floare albastra sau roshie. HOGASH M. N. 91.