SFINTZÍ sfintzesc vb. IV. 1. Tranz. (Bis.) A trece pe cineva in randul sfintzilor; a sanctifica. 2. Tranz. (Bis.) A efectua un ritual prin care se confera unor obiecte caracter sacru. 3. Tranz. A tarnosi (o biserica). 4. Tranz. (Pop.) A hirotonisi un preot. 5. Tranz. A cinsti a respecta a venera a slavi. 6. Refl. (Reg.) A face ce vrea. Nu se sfintzeshte el cu mine. Din sl. sventiti.