SFIÁLA sfieli s. f. Timiditate jena rushine teama; lipsa de indrazneala. Deodata il cuprinse o sfiala k in fatza unui moment hotaritor. BART E. 186. Tinerele sau ashezat indata la masa; dar AbuHasan vazind k nu pun nimican gura de sfiala lea dat el la fiecaren taler. CARAGIALE P. 141. Radicate mosh Ioane shi spune fara sfiala ce durere ai. CREANGA A. 157. ◊ Fig. Luna SHia pogorit sfiala prin fereastra. TOPIRCEANU P. 73. Variante: (astazi rar) siála (I. IONESCU M. 643) siiála (C. PETRESCU R. DR. 124 s. f.