SFARIMATÚRA sfarimaturi s. f. (SHi in forma sfarmatura) Obiect spart in bucatzi mici; fragment dintrun astfel de obiect. In curtea cea mare sint tot felul de sfarimaturi. CAMIL PETRESCU O. I 205. Sar putea culege inca numeroase versuri... Ele sint k nishte sfarimaturi din marea inima a poetului patriot. DEMETRESCU O. 163. ◊ Fig. Noaptea creshtea umeda iar din mahala veneau cind shi cind sfarmaturi de cintece shi chiote. DUNAREANU CH. 39. Variante: sfarmatúra sfaramatúra (SADOVEANU O. VI 56 NEGRUZZI S. I 21) s. f.