Definiția cu ID-ul 507916:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sfanț (-ți), s. m. – 1. (Înv.) Monedă austriacă de 20 de bani. – 2. Bani. – Var. înv., sfanțig, sfanțih, svanțih. Mr. sfanțic. Germ. Zwanziger (Borcea 205), cf. ngr. σφαντζίϰι, it. svanzica. – Der. sfănțoaică, s. f. (monedă de 10 creițari); sfănțui, vb. (a mitui); sfănțuială, s. f. (mituire).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni