SERÁFIC A serafici e adj. De serafim k de serafim ingeresc; fig. pur candid nevinovat. Infatzisharea... e serafica... ochii ei sint frumusetzeai cea mai mare. GALACTION O. I 244. Era in privirea ei ceva serafic. CAMIL PETRESCU O. II 76. ◊ (Adverbial) Nici nu voiam sa spun aceasta se apara surizind serafic Mirel Alcaz. C. PETRESCU C. V. 185.