SEMNÁL semnale s. n. 1. Semn conventzional (sonor sau vizual) sau grup de astfel de semne folosite pentru a transmite la distantza o inshtiintzare o informatzie un avertisment o comanda etc. ◊ Semnal topografic = constructzie de lemn de metal sau de piatra vizibila la distantza care fixeaza pozitzia unui punct pe teren. Semnal luminos (sau electric) = nume dat tuturor dispozitivelor folosite pentru a dirija circulatzia in orashe pe caile ferate etc. Semnal de cale ferata = semnal acustic optic etc. prin care se transmite un ordin sau o comanda pentru circulatzia pe caile ferate. Semnal rutier = indicator de circulatzie. Semnal de alarma = dispozitiv montat in fiecare vagon la trenurile de calatori care in caz de primejdie poate fi pus in functzie de orice calator. ♦ Sunet conventzional de recunoashtere a diferitelor posturi de radio sau a diferitelor emisiuni ale unui post de radio. ◊ Semnal orar = emisiune radio care da ora exacta cu mare precizie dupa anumite scheme de emisiune. ♦ Sunet de corn sau impushcatura prin care se anuntza inceperea sau incetarea bataii la vanatoare. 2. (Rar) Fluier mic de metal cu care se dau semnale (1); semnal dat cu acest fluier. 3. Fig. Tot ceea ce anuntza sau determina inceperea unei actziuni ori i serveshte k impuls. ◊ Expr. A da semnalul = a lua initziativa a face inceputul intro actziune a da tonul. 4. (Psih.) Indiciu al unui fenomen sau al unui obiect din mediul inconjurator care prin intermediul scoartzei cerebrale determina organismul sa reactzioneze intrun anumit fel. [Var.: signál tzignal s. n.] Din fr. signal (dupa semn).