Definitzia cu ID-ul 507854:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

semaná (eáman át) vb. 1. A insamintza. 2. A imprashtia a risipi. 3. A raspindi a propaga. Var. Mold. samana. Mr. seamin siminare megl. sęmin(are) istr. semiru. Lat. sēmĭnāre (Pushcariu 1505; REW 7807) cf. it. seminare prov. semenar fr. semer sp. sembrar port. semear. Der. semanat s. n. (insamintzare; obicei folcloric de Anul Nou care consta in a arunca inspre oameni griu sau orez in semn de abundentza); semanator s. m. (muncitor agricol care seamana); semanatoare s. f. (femeie care seamana mashina agricola care seamana); semanatura s. f. (insamintzare loc semanat). Cf. samintza.