SEDÚCERE s. 1. v. încântare. 2. ademenire, atracție, ispită, seducție, tentație, (înv.) blaznă, iscușenie, năpastă, săblaznă, scandală, (fig. rar) nadă. (N-a rezistat ~ii.) 3. ademenire, amăgire, momire, seducție. (~ unei fecioare.) 4. corupere, corupție, pervertire, seducție. (~ unei minore.)