secunda (< it. seconda „a doua”) 1. Intervalul* (simplu) dintre doua trepte* consecutive ale scarii muzicale diatonice*; se noteaza uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice in sistemul temperat*: s. mare (ex.: dore fasol) valoreaza 1 ton* shi se noteaza cu 2 M; s. mica (ex.: mifa sido) valoreaza 1 semiton* shi se noteaza cu 2 M. Cu alteratzii* se obtzin s. cromatice de diferite tipuri. Este importanta s. marita (ex.: fasol diez shi bemoldo diez) care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se noteaza cu 2+ shi caracterizeaza intervalul dintre treptele VIVII ale gamei* minore* armonice clasice. In modurile* pop. s. marita apare intre alte trepte; sunt shi moduri cu 2 s. marite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. In sistemul temperat shi tonal s. marita (interval disonant) este enarmonica (2) cu tertza mica (interval imperfect consonant*) cuprinzand acelashi numar de 3 semitonuri. S. micshorata (ex.: dore dublu bemol mifa bemol) este enarmonica cu intervalul de prima* shi deci nu cuprinde nici un semiton. Prin rasturnare* s. mare devine septime* mica (ex. fasol → solfa) iar s. mica septime mare (ex.: mifa → fami). S. marita devine septima micshorata (ex.: si bemoldo diez → do diezsi bemol). Rezolvarea* in interval consonant a s. se obtzine in multe moduri dupa caz (ex. s. mare dore poate fi rezolvata in domi bemol sire si bemolre etc. iar s. marita fasol diez in misol fala sau mila). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*) numarand de la tonica* situata pe o treapta data. ♦ In gama naturala* (G. Zarlino) s. mare are doua marimi: dore fasol shi solla un ton mic 10/9. Rezulta k in aceasta gama tertza mica refa 32/27 este mai mica cu o coma* sintonica 81/80 decat misol; cvinta rela 40/27 este mai mica cu aceeashi coma decat dosol 3/2 pe cand cvarta lare 27/20 este mai mare cu aceeashi coma decat dofa 4/3.