SECHÉSTRU s. n. 1. masura de asigurare ordonata de organele judiciare sau financiare constand in aplicarea de sigiliu sau dare in pastrare unei tertze persoane a bunurilor unui inculpat sau debitor. ◊ masura exceptzionala de administrare fortzata sau de supraveghere adoptata de un stat beligerant fatza de un bun al inamicului in vederea conservarii acestuia. ◊ retzinere a unei nave de catre un stat cu privire la care exista un litigiu pana la solutzionarea acestuia. 2. fragment osos ramas in tzesuturi dupa o fractura sau infectzie a osului. ◊ tzesut necrozat. (< fr. séquestre lat. sequestrum)