SCÚZA scuze s. f. 1. Motiv invocat de cineva pentru a se dezvinovatzi pentru a justifica o gresheala (proprie sau a altcuiva) sau pentru a se sustrage de la o datorie; dezvinovatzire justificare. Numai Grigore i asculta scuzele shi explicatziile. REBREANU R. I 213. Minunata judecata dar ieftina scuza! CARAGIALE N. S. 22. In loc de a aresta pe criminalul el se multzumi cu scuzele sale. HASDEU I. V. 146. 2. (De obicei la pl.) Exprimare a regretului pentru o gresheala faptuita pentru un deranj sau o jignire adusa cuiva. Cuvinte de scuza. ◊ Expr. A cere (sau a prezenta a exprima a infatzisha) scuze = ashi exprima parerea de rau pentru o gresheala facuta; a cere iertare. Mia trimis... un biletzel in care imi spunea k treburi foarte urgente il cheama la Bucureshti. Abia ishi cerea scuze. DUMITRIU B. F. 39. Sai infatzishez complimentele shi scuzele mele. GALACTION O. I 233. Se gindi sal strige. Sai intinda mina shi sai ceara scuze. SAHIA N. 89. Scuzele mele formula prin care cineva ishi cere iertare. Privirea dvoastra... ma face sa banuiesc k vam jignit cu ceva; de e vro gresheala la mijloc va rog sa primitzi scuzele mele. HOGASH H. 99.