SCUZÁ scuz vb. I. 1. Refl. Ashi cere iertare pentru o gresheala faptuita pentru un deranj sau o jignire adusa cuiva; ashi exprima parerea de rau. Se scuza cal gaseam in papuci. SADOVEANU E. 127. Sotzia prefectului il refuza scuzinduse amabil. REBREANU R. I 220. Sa scuzat daca nea facut cumva vreo necuviintza. CARAGIALE O. II 360. 2. Tranz. A accepta a primi scuzele cuiva; a ierta. A scuza un copil. ♦ (La imper.) Formula de politetze prin care cineva ishi cere iertare pentru un deranj sau o stingacie. V. pardon. Prefectul zise: Am o chestie de slujba cu tine colonele... Ne scuzatzi... conitza. DUMITRIU N. 116. Prez. ind. shi: (nerecomandabil) scuzez (IBRAILEANU SP. CR. 37 MACEDONSKI O. IV 33).