SCUTÍRE scutiri s. f. 1. Actziunea de a scuti shi rezultatul ei; dispensa. Scutire de frecventza. 2. (Invechit) Exceptare de a presta anumite servicii; scutire de a plati anumite dari. Vecinii indeobshte colonizatzi aveau scutirile shi dreptatzile lor. EMINESCU N. 154. Acele imagini... ne aduc aminte pe faimosul marchiz al lui Beranger carele in secolul nostru egalitar viseaza scutiri shi drepturi ce au fost de mult spulberate de suflarea limpezitoare a timpului. ODOBESCU S. III 144.