scumpire sf [At: BUDAIDELEANU LEX. / Pl: ~ri / E: scumpi] 1 Creshtere (mare) a pretzului unei marfi sau a unui serviciu Si: (ivp) scumpatate (8) scumpete (3) (inv) scumpeala (1) (inv) scumpenie (1) (reg) scumpelishte (1). 2 (D. marfuri; ie) A fi in ~ A fi in creshtere. 3 (Rar) Creshtere a valorii.

SCUMPÍRE scumpiri s. f. Faptul de a (se) scumpi urcare a pretzurilor.

scumpi [At: VARLAAM C. 25 / Pzi: ~pesc / E: scump] 1 vr (D. oameni) A se tocmi exagerat de mult (la vanzarea sau la cumpararea unui lucru). 2 vr A se arata zgarcit (atunci cand trebuie sa dea sa faca ceva ) Si: a se zgarci a se calici a se lacomi. 3 vt (Ivr) A economisi (4). 4 vt (C. i. marfuri) A mari pretzul. 5 vrp (D. marfuri prestari de servicii etc.) A deveni mai scump (9). 6 vt (C. i. pretzuri dobanzi etc.) A face mai mare Si: a mari. 7 vr (D. oameni mai ales d. negustori) A cere pretzuri mari. 8 vr (Rar; d. bani) A deveni greu de procurat.

SCUMPÍ scumpesc vb. IV. 1. Tranz. A urca pretzul a cere mai mult a vinde mai scump. Sa shtii k am satzi scumpesc arenda. REBREANU R. I 165. Ceai catat in tzara mea De miai scumpit faina? TEODORESCU P. P. 334. ◊ Refl. pas. Vai mindrutza de departe Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hirtia sa scumpit Ori pe mine mai urit? JARNÍKBIRSEANU D. 142. K de cind eshti pe la noi Sau scumpit brinza de oi. ALECSANDRI P. P. 330. ♦ Refl. (Despre cei care vind) A deveni pretentzios la pretz a cere pretzuri mari. Cum o datzi? Pe parale shi atit. Ash vatzi scumpit de tot... Vremuri grele! DELAVRANCEA H. T. 11. ♦ Refl. Fig. A ajunge rar pretzios. Macar de sar marita Marghiolitza mai degraba k sa scap deo grija... Sau scumpit mirii k vamile. ALECSANDRI T. I 32. 2. Refl. (Despre persoane) A se tocmi mult; a se arata econom zgircit; a se calici a se zgirci. Ce te tirguieshti atita domnishoara?... Ce va scumpitzi atita parca natzi avea bani? DUMITRIU B. F. 117. De ce te scumpeshti pentru nemica toata shi nutzi iei o sluga vrednica k satzi fie mina de ajutor la drum? CREANGA P. 201.

A SE SCUMPÍ ma ~ésc intranz. 1) A deveni (mai) scump. 2) A manifesta zgarcenie (vanzand sau cumparand); a se calici; a se zgarci. /Din scump

A SCUMPÍ ~ésc tranz. (marfuri) A face sa se scumpeasca. /Din scump

scumpì v. a (se) face mai scump.

scumpésc v. tr. (vsl. skompiti sen a crutza a se scumpi la ceva). Fac scump: seceta a scumpit griu. V. refl. Ma fac scump: viatza s’a scumpit. Mi se pare scump nu vreaŭ sa daŭ cit mi se cere: ĭerĭ m’am scumpit pentru doĭ francĭ shi azĭ am platit indoit.

scumpíre s. f. g.d. art. scumpírii; pl. scumpíri

scumpíre s. f. g.d. art. scumpírii; pl. scumpíri

scumpí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scumpésc imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 sa scumpeásca

scumpí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. scumpésc imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 sg. shi pl. scumpeásca

scumpesc peam 1 imp.

SCUMPÍRE s. v. majorare.

SCUMPIRE s. creshtere majorare marire ridicare sporire suire urcare. (~ pretzurilor.)

Scumpire ≠ ieftinire

SCUMPÍ vb. 1. v. majora. 2. v. lacomi. 3. a se zgarci (reg.) a se harsi. (Sa ~ shi a pierdut ocazia.)

SCUMPI vb. 1. a creshte a (se) majora a (se) mari a (se) ridica a spori a (se) sui a (se) urca. (Pretzurile erau ~.) 2. a se calici a se lacomi a se zgirci (prin nordvestul Munt. shi nordestul Olt.) a se pungi. (Nu te mai ~ atita!) 3. a se zgirci (reg.) a se hirsi. (Sa ~ shi a pierdut ocazia.)

A scumpi ≠ a ieftini

A (se) scumpi ≠ a (se) ieftini

scumpi s. invar. apelativ folosit de indragostitzi.