SCORNÍ scornesc vb. IV. 1. Tranz. A plasmui a nascoci a inventa. Aceshtia de mult scornisera vorba potrivita pentru asemenea imprejurari despre schimbarea domnilor shi bucuria nebunilor. SADOVEANU N. P. 5. Cei buni nau vreme de gindit La moarte shi la tinguit Caci plinsui de nebuni scornit SHi de femei! COSHBUC P. I 151. Trebuia neaparat un nume de meshter mare pentru cel care va fi cladit biserica de la Argesh... Atunci poporul la scornit. ODOBESCU S. II 506. Cinea scornit doina Arsa ia fost inima K shi mie acuma. JARNÍKBIRSEANU D. 211. 2. Tranz. A nascoci cu reacredintza cu intentzia de a induce in eroare; a urzi a combina in mod insidios a ticlui. Mia raspuns k... in logofat are nadejdea nu in noi descultzii care nu shtim ce sa mai scornim k sal saracim. STANCU D. 104. Bujor spune minciuni; trei zile shi trei noptzi el nu ar sfirshi. Cind no shtie de la altul o scorneshte de la sine. SLAVICI N. I 45. La grea nevoie ma bagat iar spinul. Amu a scornit alta: cica sai aduc pe fata Imparatului Rosh de undeoi shti. CREANGA O. A. 243. ◊ Refl. pas. Fel de fel de vorbe se scornira pe seama celor doua dushmance. Ba k sau batut ba k shiau omorit pisicile shi shiau mincat una alteia gainile shi cite shi mai cite. STANOIU C. I 214. 3. Refl. A se isca a se porni a se dezlantzui a se stirni. Ii venise intro zi la ureche k Marioara ar fi primit la bilciul din Tufeni o bratzara... din partea lui Mishu al arendashului shi din vestea asta sa scornit tot raul. SANDUALDEA D. N. 168. Se scorni in vazduh un vint cumplit care mladia cracile dafinului. POPESCU B. II 43. Scorninduse atunci o cearta intre amindoua muierile mama Demetra se supara foarte shi se porni cu mare urgie asupra lui Keleu. ODOBESCU S. III 283. 4. Tranz. A face sa iasa din adapost; a stirni. La vinat k miam ieshit Ciutalina miam scornit Ciutalina miam gonit Din cimpul Solotrului Pinan malul Oltului. TEODORESCU P. P. 69. ◊ Fig. Pui nishte intrebari... De unde le mai scorneshti Marine? BARANGA I 187. De unde ai mai scornit asemenea minciuni? SADOVEANU O. VIII 147. Aci nu se ridica zgomot scornind gindiri. VACARESCU P. 163. ♦ Fig. A tulbura. Auzind shi el de fata cea frumoasa... lau scornit nush ce la inima. SBIERA P. 141.