scop² sn [At: PRAV. 137 / V: (inv) ~os (Pl: scoposuri shi scopose) ~us / Pl: ~uri / E: ngr σκόπος lat scopus] 1 Anticipare mintala a rezultatului care doreshte sal realizeze cineva prin actziunile sale Si: tzel ratziune obiect obiectiv tzinta (pop) noima (inv) sfarshit (nob) scoposhenie. 2 Rezultat care shil propune (sau care trebuie sal realizeze) cineva Si: intentzie proiect (1). 3 Efect urmarit de cineva sau de ceva. 4 Ideal urmarit de cineva sau de ceva. 5 (Ilpp) In (sau cu) ~ul ... (sau inv cu scopos) Pentru. 6 Intrebuintzare dinainte hotarata a ceva sau a cuiva Si: destinatzie. 7 (Ivr; if scopos) Mod de a se purta cu cineva.