Definitzia cu ID-ul 507669:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scoába (be) s. f. 1. Nisha firida. 2. Adincitura zanoaga. 3. Dalta cosor. 4. Gura de broasca la usha belciug parte de broasca in care intra zavorul. 5. Cirlig crampon. 6. (Arg.) Brici de barbierit. Sl. skoba (Miklosich Slaw. Elem. 44; Cihac II 332; Conev 63) cf. bg. skob sb. slov. rus. skoba mag. szkaba. Der. scobi vb. (a gauri a sapa; a goli a curatza; a decolta; a grava a sculpta; refl. ashi curatza narile dintzii urechile; refl. a se scarpina in cap); scobitoare s. f. (betzishor de scobit in dintzi; Arg. baston; betzishor de curatzat pipa); scobitura s. f. (gaura); scobirli (var. Banat scorbeli) vb. (a scurma a scormoni); scob s. n. (canal prin care trece macinishul) probabil prin confuzie cu scos. Cf. scofala.