sclipésc v. intr. (d. clipesc). Stralucesc cu o lumina vie shi tremuratoare (k luceferiĭ diamantele zapada fluturiĭ de metal sh.a.). A fi curat: rufele sclipesc de albeatza. Atzĭ sclipi ochiĭ (de bucurie) atzĭ scinteĭa ochiĭ aĭ deschide maĭ tare (de bucurie). Vechĭ shi scripesc.