SCAPÁRE scapari s. f. Actziunea de a scapa shi rezultatul ei; eliberare salvare. Trebuia sa fuga mai iute tot mai iute k fiecare pas sa fie o scapare de la cadere. DUMITRIU N. 152. Speriata Elisabeta... cu totul instinctiv se vira in mort k intro nadejde de scapare. SAHIA N. 42. ◊ Expr. Ai fi (cuiva) a (sau dea) scapare (sau scaparea) = a dori sa scape. Pasarile negre filfiira pe capetele lor pina ishi luara avint shi despicara cerul diminetzii grabnice k nishte soli care se duc sa duca vestea ori carora le este dea scaparea dupa ce au aduso. GALACTION O. I 287. Am croito la fuga... uitinduma inapoi sa vad nu ma ajunge moshneagul; caci imi era acum a scapare de dinsul drept sa va spun. CREANGA A. 58. Scapare de (sau din) vedere = omitere involuntara. ♦ Mijloc posibilitate de a scapa. Sfirshise tot shi nu vedea nici o scapare. C. PETRESCU C. V. 145. ◊ Expr. A avea (sau ashi pastra) o portitza de scapare = a avea (sau ashi pastra) un mijloc de a ieshi cu fatza curata dintro situatzie neplacuta incurcata.