scanteietor ~oare a [At: PLESHOIANU T. I 118/15 / P: ~teie~ / V: (inv) ~itor schin~ (ivr) schinteitor / Pl: ~i ~oare / E: scanteia + tor] 1 Care (pare k) imprashtie scantei (1). 2 Care produce o lumina vie stralucitoare sau care este puternic luminat Si: stralucitor sclipitor (1) (asr) sclipind (pfm) sclipicios (inv) scanteios (1) scanteind sclipit² (4) sclipos. 3 (D. ochi privire etc.) Care are o stralucire specifica vie ce tradeaza un sentiment puternic o stare de spirit intensa Si: scaparator (9) sclipitor (inv) scanteios (3). 4 (Fig; d. oameni) Dotat cu o inteligentza vie cu un talent deosebit shi de obicei spontan (ce impresioneaza puternic) Si: scaparator (10). 5 (D. manifestari insushiri ale oamenilor) Care dovedeshte o inteligentza vie un talent deosebit shi de obicei spontan (ce impresioneaza puternic) Si: scaparator (11) sclipitor stralucitor.