SAȘÍU, -ÍE, sașii, adj. (Despre oameni; și în forma șașiu) Care se uită cruciș; încrucișat, zbanghiu. E șașiu și cînd se uită drept în ochii tînărului, îi face așa ca o amețeală. CARAGIALE, O. I 369. ♦ (Despre ochi, privire) Cruciș, încrucișat. (Adverbial) Se uită sașiu. – Variantă: șașíu, -íe adj.