sắu (sa pl. sắi sále) adj. pos. Care apartzine persoanei despre care se vorbeshte. Var. enclitica su. Mr. seu su megl. seu sa istr. seu sę. Lat. suus sua disimilat in *sous *sa (Densusianu Hlr. 145; Pushcariu 1534; REW 8493a; Candrea) sau mai probabil in *seus *sa prin analogie cu meus (Graur Rom. LV 473; Rosetti I 60).