Definiția cu ID-ul 507491:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
satisfáce (satisfác, ăcút), vb. – A mulțumi, a corespunde. Fr. satisfaire, adaptat la conjug. lui a face. – Der. satisfăcător, adj. (mulțumitor); satisfacți(un)e, s. f., din fr. satisfaction.