SATÁNA satane s. f. 1. (La sg. in forma articulata) Numele biblic al diavolului. Se ruga putzin k sa se departeze de el ispita satanei. ISPIRESCU L. 189. Boldul satanei se vede cai inghimpase. CREANGA P. 167. Dar oares doctori aceshti doi?... Imi pare k samana a satana amindoi. EMINESCU N. 80. 2. Intruchipare a raului unealta a raului. Trufia este o satana. ISPIRESCU M. V. 33. Voi sintetzi satane necuvioase. SHEZ. VIII 74. ♦ Termen injurios pentru oameni shi animale. Din satana din iasma shi din spurcaciune nul mai scotea. ISPIRESCU L. 47. Varianta: satán satane (ALECSANDRI P. A. 39) s. n.